Cutremurul de 5, 5 grade de duminică dimineaţă a readus în
atenţia opiniei publice nu doar problema cutremurelor în general, ci a
Marelui Cutremur în special, un seism de o magnitudine care ar putea
duce la prăbuşiri de clădiri şi pierderi de vieţi omeneşti.
Luni, gândul.info a amintit că profesorul George Purcaru, de la
Institutul de Ştiinţe Geologice, Universitatea „J.W. Goethe” din
Frankfurt, a declarat recent că până la sfârşitul anului, în România, se
va produce un cutremur foarte puternic. Acesta ar urma să fie localizat
în Vrancea şi va avea o magnitudine cuprinsă între 6,7 şi 7,1 grade pe
scara Richter, susţine Purcaru. „Iniţial, pe baza celor trei legi
descoperite de mine, în urma cercetării a peste 1.100 de cutremure, am
prognozat că seismul puternic din Vrancea va avea loc în 2012 sau în
2013”, a explicat profesorul pentru un ziar local din Galaţi. „Cercetări recente, alte trei cutremure stabilite de seismologii ruşi, m-au determinat să modific data predicţiei pentru 2013”, a precizat acesta.
Cu două zile înainte de cutremurul din 6 octombrie, jurnalul.ro difuza o „Previziune ŞOC: Ce se va întâmpla în România până la sfârşitul iernii“.
Clarvăzătoarea Doina Ionel spune că marele cutremur se apropie şi că
până la sfârşitul iernii, în România, va fi un seism de peste 7 grade pe
scara Richter. "Săptămana trecută, joi, am primit informaţii.
Cutremurul va fi mare, va avea în jur de 7, 8 şi se va întâmpla în
perioada următoare, fie până la sfârşitul anului, fie până în primăvară.
Oricum, va fi iarna, între orele 3 şi 5 dimineaţa. Am văzut clar. E
foarte aproape, îl simt cu corpul“, declara clarvăzătoarea într-o ştire preluată de jurnalul.ro de la click. Doina Ionel mai afirma că „punctele
critice vor fi Vrancea, Galaţi, Buzău şi Bucureşti. Unda se duce apoi
la deal, spre Moldova şi va ajunge până în Ucraina. Vor fi foarte multe
victime. Blocuri întregi din centrul Capitalei vor cădea. Va fi un
dezastru. Nu spun asta ca să sperii lumea, ci ca să o previn. Vestul
ţării va fi protejat".
În aceeaşi zi cu predicţiile clarvăzătoarei au apărut şi cele
ale directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica
Pământului, Mircea Radulian, care declara, legat de producerea unui
cutremur puternic, asemănător celui din 1977, că "nu putem şti
niciodată ce se întâmplă cu pământul, dar probabilitatea de a se produce
o catastrofă e foarte mică. Nu avem niciun indiciu în acest sens. Un
cutremur mare precum cel din Vrancea ar trebui să apară pe o falie care
să activeze pe o suprafaţă foarte mare, ceea ce nu se întâmplă". „În
cazul unui cutremur mare, aş exclude zona Galaţi. Putem să ne aşteptăm
la un cutremur mare în Vrancea. Vrancea acum însă este foarte calmă, în
compensaţie parcă", declara directorul INFP pentru jurnalul.ro.
Localităţile cu cel mai mare risc
Capitala României resimte puternic seismele care se produc în
Vrancea pentru că se află pe unda de șoc, dar și din cauză că este
situată pe un sol format din aluviuni, instabil și cu depozite de roci
noi, de altfel, fiind și cea mai vulnerabilă zonă urbană din România,
scrie jurnalul.ro. "Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă
urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte
localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și
localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele
vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă
caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție
față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către
Câmpia Română. Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție", a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific la INFP.
Specialiștii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează
printr-o activitate de replici destul de mică, față de alte zone
seismice, atât ca mărime cât și ca număr și ca durată. În Vrancea se
produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe
lună. Rețeaua INFP detectează în prezent și cutremurele mai mici de două
grade pe scara Richter.

Cel mai bun serviciu de monitorizare a cutremurelor estimează un seism major
Cel mai bun serviciu de monitorizare a cutremurelor din lume,
World Earthquakes, prezice că un cutremur major, de peste 6,5 grade pe
Richter, va avea loc în România, până în 2015, scrie gandul.info. Cel
mai probabil, seismul va avea loc chiar în anul 2013, prezice World
Earthquakes. Serviciul foloseşte date despre cutremurele din ultimele
zeci de ani, pentru a stabili când ar putea lovi următorul seism într-o
anumită zonă. Dat fiind că ultimele două seisme majore din România au
avut loc la 37 de ani distanţă (1940 şi 1977), World Earthquakes prezice
că următorul cutremur mare din ţara noastră ar putea avea loc între
2013 şi 2015 (la 36-38 de ani distanţă de la cel din '77). În plus,
World Earthquakes scrie că probabilitatea ca un cutremur major să aibă
loc în România până în anul 2027 este de 65%, probabilitatea crescând cu
fiecare an care trece. România este prezentată pe World Earthquakes cu
un semn de exclamare în dreptul său, ceea ce înseamnă că un seism major
este aşteptat.
Vrancea, responsabilă de peste 90% din cutremurele din România
România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase
cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice
au fost, de departe, cutremurul din anul 1802, care a avut o magnitudine
de 7,9 grade pe scara Richter, și mai recent, în secolul XX, seismele
din anii 1940 și 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 grade pe
scara Richter, scrie agenţia AGERPRES.
Cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a
munților Carpați, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate
aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin
puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de
peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste
95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor
tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă și cele mai
devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9
grade pe scara Richter.
Cutremur din Vrancea resimţit la Moscova
Directorul științific al al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, explică: "Din
secolul 19 încoace a fost un grup de trei cutremure majore, în 1802,
1829, 1838, dar seismul din 1802 a fost considerat cel mare cutremur
produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter și cu
pagube majore. Ca să vă dau un exemplu din relatările vremii, atunci au
fost grav avariate toate bisericile din București, iar acesta s-a
resimțit destul de bine chiar și la Moscova. În ceea ce privește
victimele, situația a fost puțin diferită de ceea ce se întâmplă azi.
Deși nu există date, victimele nu au fost atât de multe pentru că
relatările spun că s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din
biserică și acest lucru a salvat multe vieți omenești. Ulterior a fost o
pauză, o activitate seismică mai mică, iar cutremurele înregistrate au
fost apropiate de 7 grade. În secolul XX a urmat un alt grup de
cutremure, cel din 1940, din 1977 și cel din 1986, însă primele două, cu
magnitudini de 7,7 și respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore. După
1990, au fost cele două cutremure din luna mai, la interval de 12 ore
unul de altul unul, de 6,9 și de 6,4 grade pe Richter, iar, dacă venim
mai încoace, a fost seismul de 6 grade, în anul 2004, care nu a produs
pagube. În cazul cutremurelor vrâncene pagubele se produc la peste 7
grade. Pe măsura ce magnitudinea este mai mică, nu mai sunt pagube, dar
acestea sunt simțite, chiar și cele de 5 grade", a declarat Mircea Radulian pentru AGERPRES.
Sfaturi de la pompierii vrânceni
Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau locului de muncă:
- evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din
locuinţă cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism şi
amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei
familia, sau în spaţiul de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi
înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grindă solidă în
locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în
familie;
- amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele
sau a celor pe rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari,
maşini de spălat, frigidere etc. - astfel încât să nu se afle în
vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin
deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care
să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu
există pericolul de contaminare şi de incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la
oscilaţii, astfel încât - deplasarea veselei depozitate să nu producă
accidente;
- procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea
acestuia într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment, lângă
sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia;
- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor,
robinetelor generale şi locale pentru apă, gaze şi electricitate şi a
modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi
lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă - închidere/deschidere;
- păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.
Reguli de comportare, individuale şi de grup la locul de muncă, în familie, pe stradă, în timpul producerii seismului:
- păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe
ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de
zgomotele din jur.
- preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece
faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza
puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri,
paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave,
nedorite.
ATENŢIE!
Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările
diferenţiate ale etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea
persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de
periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o
locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp,
în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: coşuri
de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
- rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se
pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă
solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă
feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli
ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja
stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în
jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu
antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere
prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea
unui specialist atestat.
- dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede
iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul
puternic.
- nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări,
nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este
posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea
acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
- nu alergaţi în stradă.
- dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai
departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete,
cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
- acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
Comportarea după producerea unui cutremur:
- nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în
care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor
afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în
special copiii.
- ajutaţii pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau
elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav -
dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte
cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
- îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor,
asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în
care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din
locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva
zile.
- nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri
sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei
post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele
telefonice.
- dacă s-a declanşat un incendiu, încercaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
- verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă,
canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul
constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi
anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
- părăsiţi clădirea cu calm, fără a lua cu dvs. lucruri inutile,
dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune
la pericole.
- pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de
căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o
cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt
obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
- dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică
pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu
calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi,
utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt
persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi sprijin
persoanelor autorizate.
- evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de
ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de
măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.
- ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
- ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune
naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.
- la evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.
- experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să
aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor
de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi
surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră,
incintă, ascensor etc. blocate, prin înţepenirea uşilor sau din alte
cauze.
Clarvăzătoarea Doina Ionel este născută în Vrancea, dar a
plecat în Italia la începutul anilor ’90. În 2010 a vizitat redacţia
„Monitorul de Vrancea“, recomandându-se drept „pranoterapeut“
profesional. „Pranoterapia“, ne-a spus femeia, se bazează pe energia
vitală a Universului şi ajută la refacerea sănătăţii, a stării
emoţionale şi multe altele. „Până la sfârşitul acestui an va avea loc un cutremur foarte mare într-o zi de sărbătoare“, ne-a spus pe 21 mai 2010, Doina Ionel. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Domnule Florin Manolescu,
RăspundețiȘtergereVă rog să nu mai preluaţi integral articole din Monitorul de Vrancea. Dacă vreţi să preluaţi parţial un articol de la Monitorul de Vrancea sunteţi obligat de lege să postaţi link-ul către site-ul www.monitorulvn.ro.
Violeta Ciobotaru-Balion
Redactor-şef
După cum se poate vedea link-ul ziarului MoVn este postat pe blog-ul meu în dreapta la rubrica "Site-uri de urmărit". Vă rog să studiaţi mai atent blog-ul! Totodată, vă solicit să folosiţiţi un ton mai moderat iar,apropo de lege, vă rog să-mi spuneţi care este aceea. Eu am preluat articolele din ziarul MoVn cu indicarea autorului şi a publicaţiei deci am arătat sursa.
Ștergere