Laptele servit la şcoală, aruncat la canal sau dat la caini

Publicat de Ziarul de Vrancea 2013-04-28 23:56:00 181 vizualizari 0 comentarii

Foarte mulţi dintre copiii orăşeni care primesc lapte şi corn în şcoli refuză să consume cadoul guvernamental u “Dacă vine mult timp acelaşi produs, copiii se plictisesc şi îl dau cainilor sau îl dăm noi la canal”, recunosc deschis directorii de şcoli u la ţară, cei mici nu prea pot “asorta” telemeaua sărată cu eugenia dulce u anunţul premierului Ponta de a renunţa, cel puţin parţial, la programul “Lapte şi corn” şi direcţionarea fondurilor către programe de tip after-school este primit cu interes de directorii şcolilor urbane şi cu îngrijorare de cei din rural u oficialii firmelor Vranlact şi Diplomatic spun că guvernul alocă prea puţini bani pentru produse de calitate u Ziarul de Vrancea i-a întrebat pe directorii de şcoli de ar fi de făcut în privinţa acestui program

27 aprilie 2013
FOTO:

Peste 37 mii de elevi vranceni beneficiază de programele guvernamentale “Lapte şi corn”
Lapte şi corn sau after-school?

Introdus în urmă cu 10 ani, programul guvernamental “Lapte şi corn” a avut la bază o intenţie bună şi a venit în sprijinul multor familii care nu au posibilităţi pentru a le pune în ghiozdănelele copiilor un pacheţel pentru la şcoală. Acest program a contribuit la menţinerea copiilor foarte săraci la şcoală, mai ales în mediul rural şi în comunităţile de romi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre elevii orăşeni. Aceştia din urmă s-au săturat de acelaşi produs în fiecare zi şi nu mai consumă laptele dulce. Aceasta şi pentru că nu întotdeauna primesc un produs de calitate. Ce se întamplă cu laptele neconsumat? “Îl mai iau copiii şi îl dau cainilor comunitari sau îl dăm la canal. Sunt zile în care numărul copiilor care îl refuză este mare dacă vine mult timp acelaşi produs, pentru că se plictisesc de el. Mai există şi problema ambalajului. Uneori laptele vine în pungi şi este greu de manevrat”, ne-a declarat directorul Şcolii “Duiliu Zamfirescu” Focşani, profesorul Petrică Moraru. Programul guvernamental “Lapte şi corn” pare să se fi transformat într-o afacere pentru unii proprietari de firme. Astfel, deşi există varianta diversificării produselor, firmele distribuie în general acelaşi produs la aceeaşi unitate de învăţămant, de regulă cel mai ieftin şi într-un ambalaj care să nu necesite costuri suplimentare. Astfel, în timp ce elevii din urban servesc în cele mai multe zile lapte şi rareori cate un iaurt sau o felie de caşcaval ori branză topită, pe care le savurează cu plăcere atunci cand le primesc, cei din rural s-au săturat de “uscături” şi poftesc la un iaurt pe care îl primesc rar.

Telemea sărată cu eugenia dulce

Elevii din mediul rural primesc de cele mai multe ori telemea şi caşcaval, laptele şi iaurtul pentru aceştia fiind o raritate. Dacă eugenia şi caşcavalul sunt consumate, nu acelaşi lucru se poate spune despre talemea. “Este foarte sărată şi nu poate fi mancată cu eugenia cu rom. S-au săturat copiii de ataţia ani de aceleaşi produse. Caşcavalul se mănancă, dar telemeaua nu, iar noi i-am învăţat pe copii să nu o arunce ci să o dea altor elevi mai sărăcuţi iar acestora le-am spus să nu le fie ruşine să o primească. Laptele şi iaurtul sunt o raritate la noi”, ne-a declarat directorul Şcolii Valea Sării, profesoara Mirela Neguţ, unitate care are 164 de beneficiari ai acestui program. Cei 240 de elevi din Ciorăşti nu au mai primit lapte de mai bine de 2 ani. “Lapte a venit ultima dată în urmă cu 2 ani, iar copiii s-au jucat atunci cu el. Primim caşcaval şi telemea care, în general, se consumă, dar sunt şi copii care le refuză şi le dau celor cu situaţie materială precară”, ne-a spus directorul şcolii din localitate, profesorul Sandu Ştefan.

Comunităţile de rromi, dependente de acest program

Produsele sunt însă consumate în şcolile cu numeroşi elevi rromi. La Slobozia Bradului, unde sunt 1.200 de beneficiari ai programului, se consumă orice produs servit elevilor. “La noi vin cand lapte, cand caşcaval sau telemea, iar copiii le consumă. Numărul celor care le refuză este mic, însă şi aceştia le iau acasă şi le dau celor mai săraci”, ne-a spus directorul şcolii, Voica Costache. Copii dependenţi de acest program sunt şi la unităţile arondate Şcolii 2 Mărăşeşti, ca Pădureni, Doaga, Călimăneşti, Haret, ai căror părinţi nu au locuri de muncă. “Suntem într-o zonă defavorizată iar mulţi părinţi nu au bani de pachet. Din acest motiv produsele se consumă în proporţie de 100%. În unităţile arondate, unde părinţii nu sunt salariaţi, putem spune că sunt şi copii care vin la şcoală pentru acest program”, a precizat directorul Şcolii 2 Mărăşeşti, Mirela Novetschi.

Laptele refuzat, caşcavalul savurat

Directorii şcolilor din Focşani au observat că există preferinţe în randul elevilor atat timp cat aceştia consumă merele, dintr-un alt program al guvernului, cat şi caşcavalul, în rarele zile în care este servit, precum şi eugenia. “Ar trebui să se facă un studiu în privinţa preferinţelor elevilor. Cam jumătate dintre copii nu gustă laptele, cam 20% refuză iaurtul, iar dacă li se serveşte caşcaval nu rămane nimic. Una dintre probleme este însă cea a manevrabilităţii, unele fiind incomode pentru elevi”, ne-a declarat directorul Şcolii “Ion Basgan” Focşani, Tiberiu Dima. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar spun că au primit semnale din şcoli că sunt elevi care nu consumă produsele ce li se servesc la şcoală, dar în acelaşi timp şi semnale din mediul rural îndeosebi că pentru alţi copii acestea sunt vitale. “Consider că programul poate fi modificat în funcţie de necesităţile comunităţii. Dacă este oportun anumitor zone atunci el trebuie păstrat şi adaptat de la localitate la localitate în funcţie de nevoi”, consideră inspectorul general al IŞJ, profesoara Vasilica Zaharia. În prezent în Vrancea peste 37 mii de elevi beneficiază de programele guvernamentale “Lapte şi corn” şi “Mere în şcoli”.

Vranlact: Branzeturi la munte, lapte, sana şi iaurt langă oraş

Reprezentanţii societăţii Vranlact, singura care a caştigat licitaţia pentru acest program în Vrancea, spun că, în cei zece ani de cand aprovizionează şcolile, nu au avut semnale că ar exista nemulţumiri. “Nu am avut semnale că ar fi probleme pană acum, nu am avut discuţii cu domnii directori, dar dacă aceştia ne solicită putem înlocui produsele. Noi mergem în prezent pe cinci produse la acest program: lapte de consum, sana, iaurt, caşcaval şi telemea. În zona de munte se merge pe branzeturi, iar şcolile sunt aprovizionate săptămanal, iar zonele cu distanţe mai mici de 40 km primesc mai mult lapte, sana, iaurt, aprovizionarea făcandu-se zilnic”, a declarat directorul general al Vranlact, Iancu Toma. Potrivit acestuia, societatea nu poate aproviziona şcolile în fiecare zi cu alt produs, fabrica de lapte şi produse lactate avand o linie tehnologică modernă, dar care nu-şi permite să meargă în piedere. “Şi aşa în ţara noastră mai suntem cel mult zece fabrici romaneşti”, a mai spus directorul Vranlact.

Ion Martiş: „Guvernul nu a mai mărit alocaţia de 5 ani”

Ion Martiş, proprietarul societăţii care asigură furnizarea produselor de panificaţie din cadrul progarmului “Lapte şi corn”, spune că produsele nu pot fi diversificate atata vreme cat alocaţia bugetară este aceeaşi de 5 ani. “Am trimis o scrisoare guvernului în toamna anului trecut, iar răspunsul primit a fost că nu este alocaţie bugetară. Noi distribuim corn şcolilor care se află la distanţă mai mică de 50 km, iar celor cu distanţe mai mari, unde şi aprovizionarea se face săptămanal, le oferim biscuiţi. Ca să trecem la o calitate superioară a biscuitţilor, aşa cum am intenţionat, nu putem întrucat nu ne mai încadrăm în banii alocaţi de guvern acestui program”, ne-a declarat managerul Ion Martiş. Societatea acestuia asigură în prezent cornuri pentru elevii din şcolile apropiate municipiului Focşani, iar pentru cele îndepărtate, în special din zona montană, unde nici drumurile nu permit aprovizionarea zilnică, societatea distribuie biscuiţi cu cremă.

Directorii cred că programele elastice ar fi mai potrivite

Directorii cu experienţă consideră că programul “Lapte şi corn” este mai util în mediul rural, însă în urban şcolile nu mai au nevoie de el. Anunţul premierului Victor Ponta de a renunţa, cel puţin parţial, la programul ‘Lapte şi corn”, iar banii alocaţi acestuia să fie direcţionaţi către programe de tip after-school este primit cu mare interes de directorii şcolilor din municipiu care consideră că acestea vin în sprijinul nevoilor părinţilor, tot mai ocupaţi. “Ar fi foarte bine, vorbind din punctul de vedere al unei şcoli care nu are nevoie de lapte şi corn. Şcoala noastră nu are spaţiu suficient pentru  after-school, dar există varianta step by step, pentru care putem face două grupe la grădiniţă”, a precizat directorul Şcolii “Duiliu Zamfirescu”. Profesorul Tiberiu Dima consideră că nu trebuie renunţat la “Lapte şi corn”, ci acesta trebuie doar nuanţat. “Eu sunt adeptul unor programe mai elastice şi consider că trebuie realizat un studiu mai întai. Cat despre after-school, acest program implică şi dotări. Oricum, orientarea către un after-school finanţat este de salutat pentru că orele petrecute după şcoală în mediul acesta îşi aduc contribuţia la dezvoltarea personală a copiilor”, a spus profesorul Tiberiu Dima. Şcoala “Ion Basgan” are în prezent 3 clase after-school şi există în continuare solicitări pentru înfiinţarea altora.

Şcolile trebuie să facă oferte de after-school

Şcolile trebuie să facă oferte pentru after-school pentru anul şcolar următor, potrivit unei adrese înaintate de Inspectoratul Şcolar directorilor de şcoli, care trebuie să centralizeze toate solicitările părinţilor. În Vrancea există acest program în trei unităţi şcolare: Şcolile “Ion Basgan”, “Anghel Saligny” şi Şcoala 3, toate din Focşani. Acestea funcţionează pe bază de voluntariat din partea cadrelor didactice care desfăşoară programe cu elevii în fiecare zi pană la ora 16,00. “E un efort pe care cadrele didactice îl fac în întampinarea nevoilor părinţilor”, spune inspectorul Vasilica Zaharia. Guvernanţii şi-au propus însă să plătească de la bugetul de stat salariile cadrelor didactice care susţin programul de „after-school”, potrivit „Programului de guvernare în Educaţie, pe 2013-2016”, publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei de curand şi care conţine zece pagini cu zeci de promisiuni privind „îmbunătăţirea stării învăţămantului”.

Ce înseamnă after-school

Optand pentru un astfel de program părinţii găsesc rezolvarea mai multor probleme care apar la varsta primilor ani de şcoală: copiii sunt supravegheaţi de specialişti care ştiu cel mai bine cum se echilibrează activităţile cu odihna şi joaca, iar timpul de pregătire a lecţiilor este diminuat considerabil. Elevii merg la cursuri dimineaţa, apoi trec la programul „Şcoală după şcolaă” începand cu ora 12,00, cand servesc masa apoi au activităţi educative şi recreative. În prezent părinţii sunt cei care suportă costul mesei, fiind încheiate contracte cu firme de catering, iar activităţile desfăşurate apoi în compania unui cadru didactic sunt gratuite. Psihologii spun că programul “Şcoală după şcoală” completează dezvoltarea copilului, ajutand la dezvoltarea emoţională şi la socializare. (Mihaela VLĂDESCU)